În urmă cu 109 ani, pe 7 noiembrie 1911, se năștea, în Bălceștiul Gorjului, cea care a devenit cea mai renumită dintre cântărețele de muzică populară ale României, Maria Lătărețu, supranumită „Privighetoarea nepereche”. Primii ei spectatori au fost țăranii ce se întorceau de la muncile câmpului, într-o seară când ea cânta de urât.
Primu „recital” la 6 ani
În cartea „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, scisă de Ioana Lătărețu (nora artistei) împreună cu Dorin Brozbă, apare un citat în care artista povestește cum a cântat prima dată în fața „publicului”: „Aveam șase ani când mama și tatăl meu erau plecați la culesul porumbului, la Pleșoianu (boier al locurilor n.r.). Începuse să se facă seară și, de urât, am început să cânt pe pragul casei, cu mânuțele în șolduri. Pe lângă gardul grădinii, s-a strâns multă lume care venea de la muncă, iar eu, cântând, eram fericită că ei mă ascultă. Când am terminat de cântat, am auzit pe Ioniță al lui Guță, vecinul casei, când zicea către ceilalți, că Marița lu’ nenea Ion Borcan o să ajungă o mare cântăreață.”
Așa a început viața „de scenă” a artistei care, în ciuda faptului că nu știa să scrie, a cules, a compus și a cântat sute de cântece rămase în memoria poporului român.
Din neam de lăutari
Maria Lătărețu a fost cel de-al șaisprezecelea copil al Mariei și a lui Ion Borcan, din satul Bălcești al comunei Bengești-Ciocadia, județul Gorj. Mama ei era novăceancă din stirpea lăutarilor Culici, vestiți pe întreaga vale a Gilortului.
Cele mai frumoase amintiri, mezina familiei le-a păstrat despre grădina casei:
„Când am deschis ochii pe lume, m-am pomenit într-o căsuță mică și săracă, cu două încăperi. Acum nu mai există… Dar grădina casei mele nu am să o pot uita niciodată. Avea gard de jur împrejur, cu stobori împletiți cu nuiele, iar în grădină aveam o mulțime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine și o tufă de liliac. Pot spune că era, poate, cea mai frumoasă grădină din Bălcești.” („Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”- autori Ioana Lătărețu și Dorin Brozbă)
Moștenire prețioasă
Cântecele Mariei Lătărețu vor continua să răsune, prin vocea copiilor ce bat la porțile afirmării, pentru că nora Mariei Lătărețu, Ioana Lătărețu, cea care deține drepturile de autor asupra întregii opere a marii cântărețe, a declarat că toți copiii care vor să-i cânte cântecele o pot face, fără nici o pretenție materială din partea familiei.
