Cântăreața de muzică populară Maria Ciobanu, care a devenit Numărul 1 al muzicii populare românești, are o discografie de invidiat, imprimând peste 600 de cântece. Chiar dacă toate sunt iubite, cel care a făcut-o celebră este „Lie, ciocârlie”.
De la Maria Lătărețu
Cântecul a fost inspirat din cel cu același nume al Mariei Lătărețu, păstrează ideea, dar textul este schimbat, chiar dacă folosește expresii și idei de la Maria Lătărețu. Linia melodică este făcută să pună în valoare vocea Mariei Ciobanu, iar rezultatul a fost o piesă de virtuozitate, pe care puțini artiști se încumetă să o cânte. Este, de altfel, cântecul care i-a dat Mariei Ciobanu renumele de „Ciocârlia cântecului popular românesc”.
Maria Lătărețu era idolul ei
„Tatăl meu avea un frate, care avea patefon (…), îi luam oile să le pasc și apoi mă duceam să ascult pe Maria Lătărețu. Ascultam și la difuzor, cum erau difuzoare prin sate și ascultam o melodie, poate prima oară nu mi se întipărea în minte, dar, dacă o ascultam a doua oară gata, era învățată.” Așa povestea Maria Ciobanu în emisiunea lui Aurelian Preda „Destrine celebre”.
Maria Lătărețu a susținut-o
„Când am venit la concurs la Orchestra Barbu Lăutaru, în 1961, am dat concurs și Maria Tănase a spus la comisie ‘Are ceva voce fata asta, dar e urâtă pentru Orchestra Barbu Lăutaru’ (…) dar Maria Lătărețu s-a dus la comisie și a spus ‘Dacă nu angajați fata asta nu o să găsiți alta mai bună. Uitați-vă la mine, că asta îmi va lua mie locu’. Niciodată n-am să iau eu locul Mariei Lătărețu. Nici nu m-am gândit vreodată, pentru că Maria Lătărețu a fost o mare artistă și o creatoare desăvârșită.” (Povestește Maria Ciobanu). Ea a fost, totuși respinsă de comisie, dar a fost invitată să cânte în turneu prin țară, în deschiderea spectacolului Ansamblului Barbu Lăutaru, iar când s-a întors din turneu a dat concurs la Ansamblul Ciocârlia și l-a câștigat.
„Dacă nu mi-o aduci pe Maria Lătărețu nu fac nuntă”
Atât de mult o idolatriza Maria Ciobanu pe Maria Lătărețu, încât, după ani de zile în care Ion Dolănescu a curtat-o, aceasta a acceptat să facă nuntă cu el, dacă îi va aduce, să-i cânte, pe Maria Lătărețu. Și nu era vorba despre o nuntă obișnuită, pentru că cei doi artiști erau căsătoriți fiecare cu altcineva când au cunoscut succesul împreună, duetele lor fiind așteptate de public cu înfrigurare. El a convins-o, până la urmă, să se despartă, s-a despărțit și el, dar au făcut nuntă fără căsătorie civilă, pentru că niciunul nu era divorțat.
„Când am făcut nuntă eram gravidă în trei luni cu Ionuț (copilul lor, interpretul de muzică populară Ionuț Dolănescu (n.r.) și eu i-am zis, ‘eu vreau să faci nuntă, dar vreau să mi-o aduci pe Maria Lătărețu’, pentru că o iubeam foarte mult. (…) La un moment dat mi-a zis ‘lasă că o să găsesc altă mireasă, dacă nu vrei tu, că sânt atâtea’. Până la urmă, s-a întâmplat de am făcut și nuntă și mi-a cântat și Maria Lătărețu.”
Confuzie legată de origine
Maria Ciobanu are multe cântece dedicate județului Gorj, chiar și un album discografic intitulat „Plaiurile Gorjului”, încât mulți cred că aceasta este gorjeancă. În realitate, este din comuna Roșiile, din județul vecin Vâlcea, născută într-o familie de lăutari, ce formau un adevărat taraf, tatăl ei cântând atât cu vocea cât și la mai multe instrumente. Care să fie secretul cântecelor ei despre Gorj nu se știe. Poate pentru că idolul său, Maria Lătărețu, era gorjeancă? Confuzia vine, probabil și de la faptul că unul dintre duetele cu Ion Dolănescu se numește „Măi neicuță, măi gorjene”, dar nici Ion Dolănescu nu era din Gorj, acesta născându-se la Perșinari, în județul Dâmbovița.
Singura legătură cu Gorjul
Singura legătură a Mariei Ciobanu cu Gorjul pare să fie faptul că străbunicii ei erau ardeleni veniți de peste munți în Oltenia, mai precis în comuna gorjeană Polovragi, pe vremea când Ardealul a fost stăpânit de Imperiul Austro-Ungar, iar mulți ardeleni au fugit peste noua graniță, în Oltenia, ca să trăiască în țara lor. Petre Ciobanu era oier cunoscut în Polovragi și s-a stabilit cu turma în ținuturile Vâlcii în urmă cu aproximativ 200 de ani. Ion Ciobanu, tatăl Mariei, nu a fost cioban ci lăutar.
Deși Maria Ciobanu cântă muzică oltenească și nu pe ce ciobănească, venită din Ardeal, o dată cu ardelenii refugiați peste graniță, în prima ei fotografie din viață este îmbrăcată în costum popular foarte apropiat de costumul ciobănesc. Ea povestește, în interviul acordat lui Aurelian Preda în emisiunea amintită anterior, „Destine Celebre”, care a fost contextul: „Când era secetă și nu se făcea grâul, porumbul, tatăl meu pleca cu mama pe la Bistreț, în Dolj. Cred că vreo 6 ani aveam, a fost un an foarte secetos și mi-aduc aminte că aveam o soră și a vrut să se ducă de Sfântă Mărie la bâlci și mă lăsaseră cu ea acasă. Ca să se ducă și ea la bâlci, m-a îmbrăcat în costum național și m-a luat cu ea. Sânt vreo 10 km de la Roșiile la Grădiște. Mi-a făcut fotografie și m-am bucurat tare, că atâta fotografie am și eu de când eram mică, prima fotografie în costum național.”